Mi-a scris cineva pe suflet.

Mi-a spus cineva: "Viseaza!"

Mi-a soptit-o in piele

de la mile distanta,

cand demonul meu imi urla

furie si nemultumire in ceafa.

Si mi-am permis sa imi imaginez

si sa alerg desculta in lanuri de mac,

dansand si sarbatorind

minutul de libertate.

Mi-a spus cineva despre aparente 

si banane si biscuiti si portocale,

Si mi-am permis sa vorbesc

si sa fiu.
Acum as vrea sa-mi spuna: 

Mi-am ucis Demonul

doar pentru a-i lua locul?

Sa fugim

Te-as lua pe tine si as pleca. As pleca undeva departe, unde soarele rasare mereu mahmur, aerul ne-ar sufoca fumul de tigara, iar iarba ne-ar gadila in talpi. Sau undeva unde soarele se saruta narcisist in mare, nisipul ne invadeaza corturile si o chitara se anunta obosita.

Sa poposim in camp, pe munte, pe plaja, sa ne ascundem in umbra focului care aprinde stelele si luna.

Hai sa mergem acolo unde secunda este nemuritoare. Hai sa nu ne mai ajunga spatiul, sa ne intindem pe toata Terra, pe Luna, pe Marte, pe tot Universul.

Hai sa nu ne oprim aici.

Portretul unui atac de panica

Suntem toti patati de mizerie,

caci cu pacate se hranesc artistii.

Iar eu inca imi feresc privirea 

cand vine vorba de cicatrici.

Ma pierd in intuneric

si-mi zambeste sardonic

optimismul din minte:

- Poate luni vraja se va desface.

Si tot astept sa vina lumina

sa-mi spuna:

- Stii langa cine te trezesti dimineata?