Imi port stigmatele pe strazi cunoscute si simt priviri ce-mi sfarteca ceafa. Nu m-am tarat niciodata mai demn prin praful, mizeria si scuipatul de pe asfalt. Am tot ce-mi trebuie chiar aici, in mine. Daca te uiti mai atent, sclipeste. Iar tot ce poti tu sa-mi dai, printre injuraturi si lovituri cu pumnii, nu este de ajuns sa ma alungi. Imi place aici in pielea mea, ma simt confortabil printre valurile de pacate ce-mi curg prin vene. Nebunie ce se loveste violent de artere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu