Nu am fost dintotdeauna o fata rosie.
Candva, am fost o fata care isi purta parul lung si aranjat. Candva am fost o fata care nu-si despletea parul. Genul de fata care ar fi zis intotdeuna: 'Da, dragul meu, cum vrei tu.' , desi uraste de moarte ciorba de burta si rudele lui. Genul de fata care ar fi stat intr-un bar sa-i priveasca prietenii si sa nu inteleaga un cuvant din ceea ce spun, dar ar fi stat si ar fi zambit politicos.
Iar apoi, m-am plictisit. Viata de fata in nuante de gri, de monoton, nu mi se potriveste, Nu sunt genul care sa spuna 'Da' in fata familiei, pentru ca asa e corect.
Sunt genul de fata care se urca pe motocicleta sa-si faca poze, nu se aseaza cuminte, langa ea. Sunt genul de fata care se urca pe capote sa danseze, pe baruri sau in capetele oamenilor. Sunt genul de fata careia ii place sexul pe balcon, pe plaja, in toaleta vreunui bar. Sunt genul de fata care tipa si geme. Care si-ar lasa uneori sosetele in picioare in timp ce nu ar fi nimic din ce nu ar experimenta.
Genul de femeie care stie sa sarute un pahar inalt de vin sau sampanie la lumina lumanarii. Genul care sa stie sa rada cu gura pana la urechi dupa ce-a baut prea mult. Care sa tipe dragoste pe fereastra. Dar care sa isi ridice bluza cand iese pe trapa unei masini ce goneste salbatic pe sosele.
Sunt fata pe care o arata lumea cu degetul intr-un loc aglomerat, care saruta o alta fata cu nonsalanta si care, chiar in momentul acela, se gandeste cum sa o sarute pe gat sau sa-si plimbe degetele prin decolteul ei. Sunt genul care nu are limitele bine delimitate.
Iar la sfarsitul serii, sau inceputul diminetii, sa stea linistit in bratele cuiva, nu oricui, in lumina unui rasarit, in fata unui televizor. Si sa asculte. Nu camera ce se invarte. Ci bataile inimii. Nu ale mele. Caci ale mele le ascult alte dati, cand citesc o carte, sau urmaresc vreun film siropos. Respiratia a celui ce ma tine strans in brate. Si nu fac nici o retrospectiva. Doar ca uneori, ma pierd, si-uneori, am nevoie de o pauza sa ma regasesc.
Dar nu vreau pauze prea lungi, vreau pauze bine determinate, cat sa stiu ca atunci cand ma regasesc, cand te regasesti, vei fi acolo, caci eu voi fi. Si o vom lua de la capat. Nebunii si sanse. Nu cer mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu